Nicu Covaci îşi va sărbători ziua de naştere prin tradiţionalul concert „Phoenix and friends”. Alături de Iris, Malcolm J. Lewis, Dan Andrei Aldea, Artan, Maria Casandra Hauşi, Bogdan Munteniţa, Mircea Florian, Sanctuar, Sabina Abrudian, Doar Atât, Axis, Corbu va onora invitaţia celor de la Phoenix prin muzică.
Împreună cu Sergiu Corbu Boldor (vioară, caval, voce), vor urca pe scenă Florin Chirilă – chitară bass, Flavius Cristian Mocanu – clape, Sabin Moroşan – tobe.
Sergiu Corbu Boldor spune că ”întâlnirea mea cu Phoenix este un vis devenit realitate. În perioada studenţiei am mers cu autostopul prin toată ţară oriunde cântau. Era absolut irelevant dacă aveam bani, dacă aveam ce să mănânc sau dacă aveam unde să dorm. Astea oricum se rezolvau. Important era să ajung la concerte. Am ajuns la aproximativ 50 de concerte. Am prins cam toate formulele importante ale trupei. Apoi, după o vreme, îmi scrie Covaci: „Hai să facem nişte piese împreună”. Mi s-a părut ireal ca omul pe care îl adulam să-mi facă o astfel de propunere. Am refuzat. Apoi au venit ei în Oradea, unde eram student. Primesc din nou invitaţia lui Covaci: „Hai să facem trei piese împreună”. Am făcut ce am făcut şi nu m-am dus. Nu aveam încredere în mine. Apoi, după o vreme, a urmat o altă invitaţie din partea lui Covaci. A treia a fost cu noroc. Am mers la concertul respectiv, în Craiova, şi aşa am urcat pe scenă alături de Phoenix prima dată. Întâlnirea cu Phoenix mi-a bruiat încă o dată direcţia vieţii. Trec anii şi într-o bună zi primesc un telefon: „Hai să cânţi cu noi!” Era perioada în care Covaci a refăcut trupa cu oameni noi. A venit într-un club din Bucureşti, unde aveam concert, şi, la final, mi-a spus: „Sper că vei face treabă la fel de bună şi cu noi”. Un an am stat în grupul Phoenix, ca violonist. A fost una dintre cele mai importante şcoli pe care le-am făcut. Şcoala Nicolae Covaci. Mi s-a schimbat percepţia asupra muzicii, a temelor abordate, a modului de orchestrare, a modului de gestionare a unui grup, a felului de a fi. Astăzi mă simt onorat să-i fiu lui Covaci aproape şi să-i pot ura un sincer: La mulţi ani”.
